Facultatea de Limbi și Literaturi Străine
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine pregăteşte specialişti în domeniile filologice care studiază:
- două limbi şi literaturi străine moderne
- o limbă şi literatură străină ca specializare A şi limba şi literatura română ca specializare B
- filologie clasică (limba şi literatura latină-limba şi literatura elină)
- studii culturale
De asemenea, studenţii care doresc să studieze limbi moderne pot urma cursuri pentru traducători şi interpreţi sau limbi moderne aplicate.
Facultatea noastră este a 3-a cea mai solicitată facultate a Universității din București înregistrînd un număr mediu de 7,23 candidați pe loc, cu un vîrf de 70 de candidaţi pe locurile de la buget pentru Limbi Moderne Aplicate.
Prin domeniul Limbă și literatură engleză, Facultatea de Limbi și Literaturi străine a contribuit (alături de Communication and Media Studies) la clasarea Universității din București între primele 200 de universități ale lumii conform rankingului Quacquarelli Symonds Limited.
Facultatea participă la activităţi incluse în prevederile unor acorduri încheiate între Universitatea Bucureşti şi diferite instituţii, organisme din străinătate, universităţi, fundaţii: Institutul Camőes, Generalitat de Catalunya, universităţile din Amsterdam, Anvers, Padova, Hamburg, Viena, Berlin (Humboldt, Freie Universität), Lyon II, Grenoble, Duke (S.U.A.) etc.
SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢII
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine (FLLS), una din cele mai mari şi importante facultăţi din cadrul Universităţii din Bucureşti, are o bogată tradiţie în predarea limbilor şi literaturilor străine, fiind unica din ţară unde se învaţă peste 35 de limbi străine (există secţii aproape complete de limbi şi culturi orientale şi slave). Limba latină s-a predat chiar de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti în 1864, de către profesorul August Treboniu Laurian, urmată de limba franceză în 1877. În 1874, prin marele om de cultură Bogdan Petriceicu Hașdeu, care îşi începe cursul său de filologie comparată indoeuropeană, Universitatea intră în circuitul de mari şi incontestabile valori europene. Rând pe rând, până la al doilea război mondial, s-au înfiinţat în cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti noi catedre şi s-au introdus noi specialităţi filologice: limbi slave (1891), germană (1905), italiană (1909), spaniolă (1930), rusă (1934), engleză (1936), chineză (1956), arabă şi turcă (1957), maghiară (1958), hindi (1965), persană şi finlandeză (1969), portugheză şi japoneză (1974), catalană (1978), ebraică (1990), rromani (1992), suedeză şi neerlandeză (1993), coreeană şi slovenă (1995), studii iudaice (2000), limbi moderne aplicate (2000 – secţie de sine stătătoare cu limbile engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, rusă), neogreacă (2001), studii americane (2004 – secţie de sine stătătoare). Ultima jumătate a secolului al XX-lea, până în zilele noastre, a înregistrat cea mai mare dezvoltare a învăţământului de limbi străine de la Universitatea din Bucureşti. Trecând prin diferite forme de organizare (secţii de limbi străine în cadrul fostei Facultăţi de Filologie; un Institut de Limbi şi Literaturi Străine cu trei facultăţi – 1. Romanice, Clasice şi Orientale; 2. Germanice; 3. Slave –, iar acum o singură Facultate de Limbi şi Literaturi Străine cu departamente pe specialităţi), învăţarea limbilor străine a devenit o condiţie esenţială de afirmare a tinerilor.
FLLS este permanent preocupată să diversifice specializările şi să înfiinţeze noi secţii în raport cu cerinţele pieţei europene, fiind astăzi una dintre cele mai complexe, moderne şi dinamice structuri universitare din România. Pe parcursul anilor, facultatea şi-a câştigat un bun renume nu numai pe plan intern, ci şi extern, dovadă numeroasele colaborări cu universităţi de prestigiu din străinătate (Anvers, Berlin, Viena, Paris, Bordeaux, Padova, Veneţia, Udine, Moscova, Madrid, Zaragoza, Gent, Antwerpen, Cracovia, Varşovia, Lisabona, Evora, Birmingham, Liverpool Hope, Ljubljana, Belgrad etc.), cu care se derulează programe şi acorduri ERASMUS, SOCRATES, CEEPUS, LEONARDO, precum şi prezenţa permanent, de peste două decenii, a numeroşi (în jur de 30, anual) de lectori străini prin acord cultural.
Limbile şi literaturile străine au toate şansele ca, păstrând şi continuând frumoasele tradiţii în domeniul cercetării fundamentale, să devină în scurt timp acea ştiinţă-pilot în jurul căreia să graviteze celelalte ştiinţe umaniste înnoite, prinse în angrenajul modern şi de perspectivă al întregii culturi româneşti actuale, cu tot ceea ce are ea mai bun în ansamblul culturii europene.
OFERTA EDUCAŢIONALĂ ACTUALĂ
FLLS are misiunea de a pregăti specialişti în domeniul ştiinţelor umaniste, în domeniile de studii de licenţă Limbă şi literatură, Limbi moderne aplicate şi Studii culturale. În domeniul Limbă şi literatură, funcţionează programele de studiu limbi şi literaturi moderne A – B, limbă şi literatură străină A – limbă şi literatură română B şi filologie clasică. În domeniul Limbilor moderne aplicate, facultatea oferă 2 programe de licenţă: Limbi moderne aplicate (LMA) şi Traducere şi interpretare (TI), în ambele studiindu-se oricare 2 dintre următoarele 6 limbi: engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană şi rusă. Programul de Limbi şi literaturi A – B ocupă cea mai mare pondere prin numărul de studenţi şi prin numărul de limbi studiate (25 de limbi, la limbă şi literatură, faţă de 6 la LMA şi TI). În domeniul de specializare Studii culturale, facultatea oferă 2 programe: Studii americane şi Studii iudaice.
Cele trei direcţii de specializare funcționează în regim concurenţial şi urmăresc formarea unor competenţe specifice fiecărui program. Diferenţele sunt evidente în primul rând în ponderile diferite ale raportului teoretic-aplicativ, în selecţia disciplinelor de specialitate şi complementare, păstrând însă comune două dintre disciplinele fundamentale: structura limbii contemporane şi cursul practic.
Facultatea oferă, de asemenea, cursuri de limbi străine studenţilor facultăţilor nefilologice din Universitate prin intermediul unei catedre specializate (Departamentul de limbi moderne). La acestea se adaugă Centrul ARIEL, program de studiere a limbilor străine destinat adulţilor, care reprezintă o formă de inserţie în viaţa comunităţii.
Programele FLLS conduc spre următoarele profesiuni: profesor de limbi străine/limba română în învăţământul preuniversitar, filolog în cadrul unor institute de profil, cercetător/asistent de cercetare în lingvistică, teorie şi critică literară, interpret, traducător, translator, referent literar, secretar literar, redactor de carte, redactor în presa scrisă şi audiovizuală, consultant, organizator de evenimente culturale, funcţionar în organisme guvernamentale/europene, diplomaţie, instituţii de cultură etc.
Într-o lume globalizată şi multiculturală, aceste debuşee profesionale solicită dezvoltarea unor competenţe specifice comune, dintre care menţionăm: capacitatea de a folosi corect şi nuanţat limbile străine studiate, capacitatea de orientare în spaţiul cultural străin şi românesc, capacitatea de producere şi interpretare a textului, capacitatea de comunicare interculturală şi de facilitare a dialogului intercultural. Acestea sunt competenţele principale pe care le dezvoltă disciplinele fundamentale din programele FLLS.